Care a fost cea mai mortală zi din istorie?

Există multe moduri în care oamenii au căutat să-i distrugă pe cei pe care îi considerau inamici: arme nucleare, poluare, răspândirea agenților patogeni mortali, printre altele. Care a fost cea mai mortală zi din istorie?

Deși este greu de spus cu certitudine, după multe relatări, cea mai mortală zi din istorie a fost de fapt rezultatul unui dezastru natural. În dimineața zilei de 23 ianuarie 1556, un cutremur masiv a zguduit provincia Shaanxi din China, considerată la acea vreme „leagănul civilizației chineze”.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Cutremurul a durat doar câteva secunde, dar se estimează că a ucis în mod direct 100.000 de oameni, iar alunecările de teren, dolinele, incendiile, migrația și foametea de mai apoi au ucis un total estimat de 830.000 de oameni.

O singură zi de devastare

Sigur, asta nu este nici pe departe la fel de mare precum numărul total de morți din evenimentele majore precum cele două Războaie Mondiale, sau chiar pandemii, foamete sau inundații.

Dar dacă luăm în considerare faptul că este vorba de o singură zi de devastare, cutremurul din Shaanxi, cunoscut și sub numele de cutremurul Jiajing, pentru că s-a petrecut în timpul domniei împăratului Jiajing al dinastiei Ming, este considerat cel mai fatal. De asemenea, este cunoscut și drept cel mai mortal cutremur din istorie, scrie Science Alert.

Ce s-a petrecut, mai exact, în cea mai mortală zi din istorie?

Se crede că evenimentul a avut o magnitudine de doar 8,0 sau 8,3. Mai multe cutremure puternice au avut loc atât înainte, cât și după aceea. Dar din cauza geologiei și a designului urban al zonei la acea vreme, evenimentul a provocat distrugeri disproporționat de masive ale orașelor din jur Huaxian, Weinan și Huayin.

Analele Locale, care, potrivit History.com, datează din 1177 î.Hr., descriu distrugerea cauzată de cutremur în detaliu.

Un citat tradus din Anale susține că munții și râurile și-au schimbat locurile. „În unele locuri, pământul s-a ridicat brusc și a format noi dealuri ori s-a scufundat brusc și au apărut noi văi. În alte zone, un pârâu a izbucnit într-o clipă sau pământul s-a rupt și au apărut noi ravene. Cabane, clădiri instituționale, temple și ziduri ale orașului s-au prăbușit dintr-o dată”, se menționează în documente.

S-au deschis fisuri în pământ ce aveau mai bine de 18 metri adâncime. În Huaxian, toate clădirile s-ar fi prăbușit; aproape de epicentru, aproximativ 60% din populație a fost ucisă.

Locul este acum cunoscut pentru alunecările de teren

În ciuda magnitudinii sale relativ scăzute, cutremurul este trecut ca XI (Extrem) pe scara de intensitate modificată Mercalli, care măsoară intensitatea sau tremuratul unui cutremur.

Epicentrul a fost în Valea Râului Wei, care este unică din punct de vedere geologic, deoarece traversează Podișul Loess din nord-centrul Chinei. Așezat sub deșertul Gobi, platoul este format din loess: un sediment asemănător nămolului, format prin acumularea de praf erodat și adus din deșert de către vânt.

Platoul este acum cunoscut pentru alunecări de teren regulate și mortale. Dar la acea vreme, multe case au fost construite direct în stâncile moi de loess, în peșteri artificiale cunoscute sub numele de yaodongs.

La primele ore din cea mai mortală zi din istorie, multe dintre aceste yaodonguri s-au prăbușit, îngropându-i pe cei din interior și provocând alunecări de teren care s-au răspândit pe platou. Dar nu doar yaodongurile au avut de suferit; multe dintre clădirile din orașe erau făcute din piatră grea la acea vreme, ceea ce a provocat multe distrugeri atunci când s-au prăbușit.

Un dezastru care a dus la progres

Există trei linii de falie majore care traversează zonă: falia Huashan de Nord, falia Piemont și falia Weihe. O analiză geologică din 1998 a cutremurului din 1556 a concluzionat că falia Huashan fr Nord a avut un rol important în eveniment, „deoarece amploarea și deplasările sale sunt cele mai mari din zona de studiu”.

„Trebuie să luăm în considerare potențialul de falie activă și să ne pregătim pentru un alt posibil cutremur mare în regiune, deoarece faliile sunt active acum”, au concluzionat cercetătorii de la Universitatea Peking (China).

Potrivit History.com, cutremurul din Shaanxi a inspirat de fapt o căutare a cauzelor cutremurelor și a modalităților de a minimiza daunele viitoare cauzate de astfel de dezastre: piatra din clădiri a fost înlocuită cu materiale mai moi și mai rezistente la cutremur, cum ar fi bambusul și lemnul.

Pe măsură ce omenirea se apropie din ce în ce mai mult de noi dezastre ecologice și antropice, este oarecum uimitor să vedem că cea mai mortală zi ar putea să fie declanșată nu de noi, ci de ceea ce se află în măruntaiele Pământului.

Vă recomandăm să citiți și:

Relicvele primei zeițe cunoscute din istorie, găsite într-un oraș asirian distrus de ISIS

Cele mai vechi urme ale strămoșilor umani în drum spre Australia, descoperite într-o peșteră din Laos

Fosila unei șopârle uriașe, cât un braț uman, a fost găsită în Australia

Reptilele marine din vremea dinozaurilor aveau o slăbiciune ce era adesea fatală